Gind rau

Vecina de deasupra apartamentului meu este extrem de bisericoasa. Nu concepe sa nu mearga duminica la biserica si nu-si incepe ziua fara sa-si faca semnul crucii. Are casa plina de icoane, de candele, calendare si de alte obiecte ciudate, cum mi-a aratat odata cind m-a chemat sa-i schimb o siguranta la tabloul electric.Cu toate ca e foarte tinara, nu ridica ochii din pamint si nu se lasa curtata de nimeni, avind un adevarat cult pentru barbatul ei, un idivid sters, mic de statura, mai in virsta decit ea, care umbla ametit tot timpul.Il vad de pe fereastra, ca si acum, plecind de acasa pe sapte carari, in timp ce vecina de sus suna la usa mea.

- Te deranjez iar cu lumina! zice. Stau pe intuneric de cind am venit de la slujba! Costache nu prea stie sa umble! Nu-ti mai spun, ca-i beat mort! - L-am vazut pe fereastra, o aprob. Hai, sa vad despre ce-i vorba! Umbla imbracata intr-un capot rosu si banui ca nu are nimic pe dedesubt, judecind dupa relieful formelor, destul de atragatoare de altfel. Imi dau seama ca nu exista nicio defectiune, fiind o pana de curent, dar nu-i spun, interesat sa mai ramin, acolo, in intunric, cu ea. - Nu mai am ce-i face, crede-ma! imi spune, enervindu-se brusc pe cel care ii era sot. O tine asa de o luna. Nu mai vrea sa faca nimic. Nici obligatiile de barbat, Doamne iarta-ma, nu si le mai face de citiva ani! Ce ma sfatuiesti? - Sa-l lasi, zic, ca n-o sa stai asa toata viata! O femeie mai are nevoie si de putina dragoste, de-o mingiere! - Asa-i, incuviinteaza ea, asezindu-se bijbiind prin intuneric, linga mine, uneori ma simt pustiita, abandonata, noroc ca ma mai rog si mai am putere sa indur. - Dumnezu te asculta, dar nu-ti baga in traista, o provoc eu. Sfatul meu e sa-l lasi in plata Domnului, sa-l ignori, si sa-ti vezi de viata! Pacatul e al lui, nu al tau! - Si ce crezi ca ar trebui sa fac? - In primul rind, sa-ti gasesti pe cineva! Esti tinara si frumoasa. Nu-ti spun asta de forma, iti marturisesc ca-mi placi chiar si mie, ca sa stii! O sarut pe gura indelung, iar ea accepta, imi raspunde. - Al meu, zice, nu m-a mai sarutat de la nunta! M-ai rascolit toata! Ii caut cordonul de la halat pe intuneric, il gasesc si il trag. Chiar atunci vine lumina, iar ea dezgolita, isi acopera instinctiv sinii cu miinile, rusinata. - Nu cred ca pot! murmura. N-am mai facut niciodata asta! O intind incet acolo jos, pe covor, iar ea isi face semnul crucii - Doamne iarta-ma!